Demisiile in lant de la cotidianul Gandul dovedesc faptul ca cititorii nu mai au nevoie de jurnalisti care sa le spuna ce e bine si ce e rau, adica a scazut gradul de manipulare.
Pe piata exista cinci mari cotidiene sa zicem politice (adica prin eliminarea tabloidelor si ziarelor sportive), avand in vedere cine sunt patronii lor, cei mai mari moguli: Jurnalul National al lui Voiculescu, Evenimentul Zilei al lui Ringier, Adevarul lui Patriciu, Gandul lui Sarbu si Cotidianul lui Vantu. Totusi doar primele doua ziare din aceasta lista au vanzari acceptabile, restul fiind cu mult in spate, desi patronii lor au cel putin la fel de multe resurse financiare.
Eu zic ca explicatia se datoreaza faptului ca primele doua cotidiene sunt partizane pe fata din punct de vedere politic. Restul ziarelor au crezut ca vor avea cititori mai multi pentru ca duc o politica editoriala asa zis echidistanta: de exemplu la Cotidianul in fiecare zi exista cel putin un editorial pro-Basescu si unul anti-Basescu, iar la Gandul, CTP scrie o data un editorial anti-Basescian, alta data anti-adversarii lui Basescu. Chiar si Adevarul, incercand sa momeasca partizani ai lui Basescu, mai abordeaza subiecte de genul “afara cu sobolanul (Orban)”
Acesti jurnalisti nu si-au dat seama ca cetatenii echidistanti din punctul de vedere al optiunilor politice nu mai au nevoie sa citeasca analize impartiale pentru a-si forma un punct de vedere, in schimb cei care sunt intr-o tabara sau alta, vor sa citeasca ceea ce le convine.
Asa este si in Occident: fiecare cotidian care se axeaxa pe analize politice se situeaza pe fata de partea unei tabere politice. Cea mai mare greseala a jurnalistilor (din prisma vanzarilor) e sa incerce sa fie impartiali. Daca vor neaparat sa momeasca sustinatori dintr-o parte sau alta, trebuie sa se vopseasca in totalitate ca fiind adeptii acelei tabere, si-apoi, eventual inainte de alegeri sa schimbe macazul. Dar pentru asta e nevoie de mult tupeu si talent. Un singur jurnalist a reusit sa faca asta: Ion Cristoiu. In perioada 1992-1996 a jucat rolul de oponent al lui Iliescu, iar dupa ce acesta a fost la anaghie (pierderea alegerilor din 1996), jurnalistul a schimbat taberele, insa cu o mare doza de credibilitate, contribuind la ingroparea definitiva a CDR.
Asa se explica si de ce Jurnalul e in fata Evenimentului: pentru ca este in totalitate anti-Basescian, insa in EVZ mai sunt strecurate uneori si articole anti-Basesciene. Plus ca minoritarii din viata reala au tendinta sa se adune laolalta in viata virtuala.
In orice caz, e imbucurator faptul ca oamenii nu mai au nevoie de lideri de opinie care sa le spuna ce e bine si ce rau, indiferent ca e vorba de jurnalisti sau politicieni. Daca vor sa-i asculte, vor ca acestia sa le spun ceea ce deja ei cred, astfel nefiind vorba de o manipulare.
Etichete Jurnalul National Evenimentul Zilei
